Acum un an când am început să scriu pe-aici, am rămas fără servici. Am rămas șomer. În timpul ăsta am pierdut tot. De fapt nu aveam nimic, dar eu așa am simțit. Între timp am lucrat câteva luni, pe urmă iar șomer. Ultima dată am lucrat trei săptămâni,în noiembrie. De atunci mă chinui. Am primit azi notificare că mi se reînnoiește abonamentul pe WordPress așa că mi-am făcut curaj să scriu cateva rânduri.
Gata, le-am scris.

Inteleg perfect modul in care societatea ne obliga sa devenim prizonierii grijii zilei de maine. Chiar acum o ora am scris despre acest lucru.
LikeLiked by 1 person